Doi bărbaţi, Hans şi Heinz, se ascund în teatru. Îşi petrec timpul cu jocuri și povestiri, îşi reînscenează fanteziile si coşmarurile. Teatrul este pentru ei un refugiu faţă de pericolele lumii exterioare. Nepal este invocat ca destinație îndepărtată și deopotrivă ca ideal de libertate. Autorul Urs Widmer izbutește, inclusiv prin jocuri de cuvinte şi umor negru, să formuleze o atitudine critică la adresa societății. Adaptarea piesei de către Franz Kattesch și Konstantin Keidel pentru Teatrul Geman de Stat Timișoara a fost realizată în concordanţă cu dorinţa autorului: "Piesa este adaptabilă şi trebuie rescrisă pentru fiecare oraş." Au fost luate în considerare în special aluziile la nume şi evenimente locale.