O producție Teatrul German de Stat Timișoara & Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara –– Regia: Silviu Purcărete
Spectacolul Moliendo café s-a născut din improvizațiile actorilor care s-au desfășurat sub îndrumarea artistică a regizorului Silviu Purcărete și care au ca temă cafeaua și lumea de arome și senzații pe care aceasta o evocă. „Cafeaua, ca şi teatrul, sunt două gratuităţi absolute şi indispensabile – adică nu folosesc la nimic, dar toată lumea le foloseşte”, argumentează regizorul. Secvențele din spectacol au fost concepute de către trupele reunite ale TGST și ale Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely”. Pentru a depăşi barierele comunicării verbale, spectacolul foloseşte limbajul corporal ca mijloc principal de expresie.
Aszalos Géza, Baczó Tünde, Balázs Attila, Isa Berger, Enikő Blénessy, Dana Borteanu, Bandi András Zsolt, Borbély B. Emília, Aljoscha Cobeţ, Isolde Cobeţ, Csata Zsolt, Éder Enikő, Richard Hladik, Rareş Hontzu, Ioana Iacob, Franz Kattesch, Kiss Attila, Kocsárdi Levente, Lőrincz Rita, Magyari Etelka, Mátray László, Mátyás Zsolt Imre, Molnár Bence, Molnos András Csaba, Horia Săvescu, Tatiana Sessler, Simó Emese, Tokai Andrea, Tar Mónika, Daniela Török, Silvia Török, Oana Vidoni, Radu Vulpe, Anne-Marie Waldeck, Harald Weisz.
„O lume de arome care invită la reverie și la fantezie, face trimitere la unele spaţii şi momente pe verticala şi pe orizontala civilizaţiei, evocă trăiri, comportamente, situaţii umane-reper, recuperînd chiar unele formule din arsenalul propriu fabulos al acestui uriaş creator care este Silviu Purcărete, al acestui vrăjitor al scenei. Spiritul ludic la superlativ, spiritualizat şi rafinat, dezvoltat pe o savuroasă şi sinuoasă scală este filonul de rezistenţă al acestui spectacol, unde directorul de scenă şi i-a apropiat în procesul creativ pe scenograful Dragoş Buhagiar şi pe compozitorul Vasile Şirli.”
„Ca să aduci un omagiu cafelei, într-un spaţiu cum e cafeneaua, trebuie să te inspiri din diferite culturi. Aşa au făcut cei ce s-au implicat în acest spectacol: te induc în atmosfera cafenelelor pariziene, de pe Sant Germain des Prés, bunăoară, căci aşa cum spunea Vasile Şirli, a făcut "o scurtătură între Brigitte Bardot, Paris şi epoca anilor '50-'60", enumerând titlurile cântecelor cântate de BB, titluri ce reprezintă textul în franceză cântat de actorii din spectacol; te induc în faimoasele cafenele "Puşkin" – cântându-se o minunată romanţă de Dunaievski – sau în cele din Argentina… Nu lipseşte un citat din "Moliendo Café", nu lipsesc referinţe la "Zece negri mititei" – bineînţeles cu muzica respectivă, nu lipseşte muzica originală…”
„Cei 36 de interpreți din trupele germană și maghiară ale teatrelor
timișorene [...] mi-au dat încă o dată sentimentul unei contagioase
bucurii a jocului și a libertății binevenite în asimilarea ludicului,
exprimate prin mișcare, fizionomie, atitudine și gest, prin
expresivitate corporală și prin picturalitatea unor scene sau a câte
unui stop-cadru – calități manifestate cu valoare programatică în multe
dintre spectacolele lui Silviu Purcărete.”